yvr downtown jogging

Vancouver – mini-ghid de călătorie [RO]

Posted on: 15 August 2012 / recuperat după pierderea tuturor datelor din blog; revăzut și completat în mai 2015. Datorită numărului de imagini, am împărțit postarea inițială în două: aceasta despre Vancouver, și o a doua, despre împrejurimile Vancouverului

Click here for the English version

Un mini-ghid al Vancouverului, asa cum l-am cunoscut eu împreună cu soția și băiatul meu, atunci în vârstă de 2 ani, în august 2012.

Ghișeele de checkin din aeroportul Vancouver, de obicei aglomerate, sunt pustii în această imagine pe care am făcut-o după ce am aterizat, aproape de 11 pmPrimul contact este, cel mai frecvent, cu aeroportul. Mare, frumos, bine organizat. Dacă aveți nevoie de informații în plus față de ce oferă tabelele și aveți un smartphone, aveți wi-fi gratuit pe perioadă nelimitată și rapid în ciuda numărului destul de mare de utilizatori în aeroport – ceea ce nu am întâlnit în foarte multe aeroporturi (în unele e numai cu bani, și de calitate proastă – gen Heathrow, în altele există o perioadă de 15-60 de minute gratuite apoi contra cost – de exemplu Frankfurt).

Ca să ajungeți din aeroport în oraș cea mai rapidă variantă este metroul; urmăriți săgețile spre Canada Line și ajungeți la platformă. Biletele se cumpără de la niște automate de pe peron și spre centru costă 7,5$ (doua zone, sunt mai scumpe la aeroport decat in restul statiilor din oraș pentru că aici se aplică și o taxă specială pentru pasageri), validarea se face la niște borne de langa automatele de bilete. Metroul este automat, ceea ce înseamnă ca la capete există posibilitatea de a vedea pe geam înainte / în urmă, neexistând o cabină a mecanicului. Frecvența de circulație este de circa 7-8 minute în timpul zilei și 20 de minute noaptea, cu ultima plecare spre centru aproape de ora 1 am.

Prima parte a traseului este supraterană, apoi după vreo cateva sțatii metroul intră în tunel. Până în centru e distanță destul de mare, așa că, dacă puteți, luați loc pe scaun. Metrourile sunt mai mici decât cele din alte orașe, fiind alcătuite numai din doua vagoane cu comunicare intre ele, și în timpul zilei se pot umple repede în cazul în care sunt multi pasageri care decid sa ia metroul. Vestea buna este că la aeroport este cap de linie, deci nu vine deja plin din altă parte.

Mai departe, în oraș faceți transferul pe una din celelalte linii de metrou sau pe transportul de suprafață pentru a ajunge la destinație. Puteți folosi google maps pentru a vă calcula traseul folosind transportul în comun, este bine pus la punct și chiar se respectă orele indicate în traseu.

Centrul Vancouverului este o zonă destul de restrânsă, de circa 3 / 2 km, ce poate fi ușor (și relativ repede) străbătută pe jos. Pentru cei care vor să închirieze mașină trebuie menționat că parcarea este scumpă în centru și nici locuri nu se prea găsesc. E mult mai rentabil să veniți cu transportul în comun. Dacă stați la un hotel de renume din centru, și vreți să închiriați mașină, pregătiți-vă să scoateți încă odată prețul pe zi al mașinii pentru parcare – la Hyatt de exemplu am văzut afiș cu 40$ / zi self parking și 50$ / zi valet parking – fără bacșișul valetului, evident (iar pe un Ford Focus am dat 49$/zi la Budget). O alternativă la aceste hoteluri sunt parcările publice, scumpe și ele (20$/zi) dar care în lumina celor spuse mai devreme apar mult mai ieftine și mai accesibile.

Despre Canada:

– limita de viteză pe autostradă este de (numai) 100 km/h. Până în 120, eventual iei un avertisment, peste, amenzile pleacă de la 100$ la 130 km/h, 220$ la 140 și 300$ la 150 și merg până la 10.000$ pentru depășirile de peste 50 km/h ale limitei de viteză. Da. Până la zece mii de dolari. Plus că se suspendă permisul și se confiscă mașina – pe loc.

– benzina e cam 1,3$/l

– se circulă pe partea dreaptă (ca la noi)

– se măsoară în km, litri, grade Celsis

– mai toate prețurile afișate sunt fără taxe. Adică se mai adaugă un procentaj variabil în funcție de produs când ajungi la casă și vrei să plătești. Dacă ai numai 10 $ în buzunar nu încerca să cumperi ceva de 9.99$ că nu o să îți ajungă banii

Ca să vedeți centrul, aveți mai multe opțiuni:

– luați o hartă de la hotel și plecați la plimbare pe jos;

– cumpărați un abonament de o zi pe transportul în comun, costă 9$ și îți asigură acces la o rețea vastă și bine pusă la punct (metrou, autobuz, troleibuz și unele ferry-boat-uri);

– cumpărați un bilet la hop on hop off – cel mai scump, în jur de 40$, dar dacă cumperi tot de la agent și un bilet la acvariu, primești gratuit a doua zi de acces pe autobuzele lor și scapi de o coadă monstruoasă la acvariu. În plus, fie șoferul are rol și de ghid (vancouver trolley – eu cu ei am fost, au autobuze făcute după modelul tramvaielor din San Francisco), fie o înregistrare în mai multe limbi (big bus parcă se numea) îți povestește depre ceea ce vezi și locurile pe unde treci. Părerea mea e că e mai bun autobuzul cu ghid șofer, e mai interactiv, poți să pui întrebări și să afli unele “secrete”; nouă ne-a făcut recomandări foarte bune în ceea ce privește unele lucruri de văzut (gen Queen Elizabeth Park, care nu e în centru) și locuri unde se mănâncă bine.

Ce ar fi de văzut prin centru:

Flacăra Olimpică, Canada Place. Deși am fost în Vancouver în timp ce la Londra se desfășurau Jocurile Olimpice 2012, aceasta nu a fost aprinsă - spre deosebire de cea din MontrealCanada Place, unde a fost centrul olimpiadei din 2010, cu flacăra olimpică, centrul de presă și alte clădiri, acum transformată în centru pentru vapoarele de croazieră și centru de conferințe. E pe malul apei în portul Vancouver. Bonus: în dreptul Canada Place se află și Vancouver Harbour Water Airport; în timpul zilei cam la 5-10 minute decolează sau aterizează un hidroavion. Vezi toată acțiunea de aproape, fără bătăi de cap ca la aeroporturile mari unde ba mai e un stâlp, ba un gard, ba un agent de pază care zice că nu e voie… Dezavantajul e că după 25 de minute vezi cam toate avioanele (de Havilland Beaver, Otter și parcă și un Twin Otter, de la vreo 3-4 companii, cea mai mare fiind Harbour Air);

Waterfront, Coal Harbor – fostă zonă industrială care acum vreo 15-20 de ani avea aromă de Ferentari, acum cartier rezidențial de lux cu zgârie nori sticloși;

West End, o altă zonă rezidențială, dar cu căsuțe cochete; dacă sunteți în zonă, mergeți la intersecția străzilor Davie și Burrard, unde se află Davie Village Community Garden – o grădină urbană aparținând de Vancouver Public Spaces Network, unde canadienii pot închiria câte o mică parcelă pentru a crește flori, plante decorative sau legume.

A-maze-ing Laughter este o sculptură din bronz din 2009 de Yue Minjun, aflată în Morton Park

Robson street, strada lor de shopping. Pe mine nu m-a impresionat, dar eu nu fac parte din targetul lor. Numeroase magazine de firmă și buticuri cochete, precum și o mulțime de mașini și motociclete de colecție cu care se plimbă cei care vor să fie văzuți

False creek, un golfuleț în sudul downtown-ului, plin de iahturi și bărcuțe. Bonus: plimbarea cu mini-ferryboat-ul pe apele golfului.

Un ferryboat micuț False Creek

Unul din cele 10 spații de acostare din jurul False Creek

Alt spațiu de acostare din False Creek, pe marginea Granville Island

Vancouver Downtown văzut de pe Granville Island, peste False Creek

Semnul care marchează intrarea în Granville Island sub podul care trece pe deasupra eiGranville Island – o peninsulă – fostă zonă industrială – unde acum se află o piață foarte cochetă, buticuri, magazinașe. Ghidul de pe hop-on ne-a zis că e cea mai vizitată atracție din Canada, cu mai mulți turiști decât Niagara. Nu știu dacă așa este, dar lume era puhoi. Duceți-vă dimineața până în 11 dacă vreți să aveți loc de întors. Papa bun, indiferent dacă vreți mâncare indiană, chinezească, italiană sau ce altceva vă mai trece prin minte. Înghețată și mai bună.

Gastown, cartier cochet cu străzi pavate și terase ispititoare, care a fost primul nucleu al orașului Vancouver. De văzut: statuia celui care a înființat cartierul, o clădire care amintește de Flatiron building din New York și ceasul cu aburi – steam clock. Acesta din urmă, deși a fost instalat în 1977, este promovat ca un obiect de patrimoniu, devenind în timp cel mai faimos reper din Gastown.

Statuia lui Gassy Jack stând pe un butoi
Ceasul cu aburi, principala atracție din Gastown

China Town – cartierul chinezesc vechi, cu piețe tradiționale și legume / fructe proaspete din împrejurimi la prețuri mici (cel puțin pentru Canada); gradina Dr. Sun Yat-Sen Classical Chinese Garden, votată de National Geographic cea mai pitorească grădină urbană din lume.

– În vara lui 2012, când am fost noi, o “armată” de 33 de soldați din teracotă “invadase” orașul, fiind scoși la licitație în acea toamnă. Ulterior am aflat că în Vancouver au mai fost și alte statui pe anumite teme, printre care urși sau balene ucigașe.

Unul din cei 33 de războinici de teracotă, lângă gradina Dr. Sun Yat-Sen Classical Chinese Garden
Un alt soldat din armata celor 33

Stanley Park – e ditamai pădurea, pe o peninsulă în capătul de vest al Downtownului. Are o suprafață imensă, fiind doar puțin mai mică decât downtownul. Teatru de vară, restaurante, terase, locuri de joacă pentru copii, acvariul, plus vreo 7-8 km de alee pe malul apei, vreo 3 plaje și o (ditamai) piscină.

Stanley Park

Lions Gate bridge văzut din Stanley Park
Statuia lui Harry Jerome, un cunoscut alergător canadian și medalist olimpic la JO din Tokyo din 1964
Portul Vancouver văzut peste Coal Harbour
Lumea se plimbă, aleargă sau merge cu bicicleta pe aleile din Stanley Park, cu panorama orașului în fundal
Lumea se plimbă, aleargă sau merge cu bicicleta pe aleile din Stanley Park, cu panorama orașului în fundal

Parcuri. Foarte multe parcuri, de la cele cât palma la ditamai pădurea în Stanley Park. Uitați-vă cu atenție la zgârie-nori. Au pomi si arbuști plantați pe terase la diverse etaje. Unul pe lângă Beach Avenue are ditamai copacul pe acoperiș. De menționat că parcurile mari, de genul Stanley park, sau Lighthouse park sunt de fapt niște păduri amenajate cu cărări și nu sunt luminate, deci nu e foarte înțelept să rămâneți mult după apus prin ele – măcar că vă împiedicați de rădăcini și vă loviți de copaci.

Un parc în miniatură lângă un bloc din West End
Un brad care crește pe terasa unui zgârie nori
Un copac crește pe acoperișul acestei clădiri de pe Beach Avenue

Urmează o altă postare cu împrejurimile Vancouverului.

Date tehnice: Fotografiile le-am făcut cu un aparat Nikon D90 cu obiectivele Tamron 18-270 mm f/3.5-6.3 și Nikon AF-S DX 10-24 mm f3.5-4.5 și le-am prelucrat în Lightroom, cu un pic de magie adăugată de la Google + photos auto-enhance.

(Visited 176 times, 1 visits today)

1 comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *